Gospodăria țărănească ardelenească în perioada postbelică. Organizarea gospodăriei
Gospodăria țărănească ardelenească în perioada postbelică. Organizarea gospodăriei
Majoritatea oamenilor avea casa formată dintr-o singură cameră, lângă care se mai adăuga o covňe, unde se gătea mâncarea de primăvara până toamna târziu. Tot în covňe era construit cuptorul, în care se cocea pâine sau mălaiul necesarul traiului zilnic. Cei cu o stare materială mai bună, aveau casa cu două camere şi foarte rar case cu trei camere. Casa cu două camere avea o cameră, unde se gătea mâncare şi se dormea “claie peste grămadă” şi tinda, un fel de verandă (hol), unde se ţinea lada cu făina şi diferite lucruri casnice.
La casele cu trei camere, încăperile erau dispuse astfel: camera de gătit şi dormit, tinda şi camera dinainte. Această cameră din urmă avea o destinaţie specială. Aici se păstra îmbrăcămintea mai bună, pernele şi ţoalele, care constituiau, zestrea miresei şi alte lucruri mai bune necesare în gospodă-rie. În această cameră nu se gătea şi nu se dormea.
Şi casele cu 2 - 3 camere aveau o covňe, lipită de una dintre camere s-au construită aparte. Aproape în fiecare gospodărie există o poiată, ocol pentru oi, fânar, coş pentru porumb, coteţ pentru găini, fântână şi şopru unde erau depozitate cerealele. În sat existau puţine case cu beciuri. Gospodarul îşi săpa o groapă, unde se păstrau cartofii, merele se păstrau în fân sau în podul găbănaşului. Peste merele aşezate frumos se turna un strat de pleavă care le ferea de îngheţ.
Nu exista nici un gospodar care să aibă construită o cămară. Adevărata cămară era podul casei. Aici se păstra carnea de porc, fasolea, ceapa, corobeţele şi alte produse.
