Aniversații zilei - Mioara Velicu

Mioara Velicu este una dintre interpretele reprezentative ale folclorului moldovenesc, cu o carieră începută în anii ’60 și un repertoriu care a ajuns la publicul mai multor generații. Drumul său artistic s-a construit prin activitatea în ansambluri profesioniste, prin imprimări radiofonice și prin apariții pe scenele din țară și din străinătate.

Copilăria și începuturile

Artista s-a născut la 19 octombrie 1944, în satul Ireasca, comuna Gohor, județul Galați. Numele său de botez este Maria Velicu, însă publicul avea să o cunoască drept Mioara Velicu. A crescut într-o familie numeroasă, cu opt copii, în care cântecul ocupa un loc important. Mama sa era cunoscută în sat pentru felul în care cânta, iar fiica i-a moștenit talentul și dragostea pentru muzica tradițională. În copilărie, Mioara Velicu a cântat la serbările școlare și la manifestările organizate în comunitate. Primele sale experiențe muzicale s-au format în mediul satului, ascultând cântecele mamei și ale oamenilor din jur. Într-un interviu, artista a povestit că a cules cântece de la bătrânii satului Ireasca, pe care ulterior le-a lucrat pentru a le putea interpreta în emisiuni radiofonice și televizate.

Formarea profesională și activitatea în ansambluri

Cariera sa artistică a început în anul 1963, când a intrat în Ansamblul Folcloric „Rapsodia Dunării” din Galați. Un an mai târziu, și-a continuat activitatea la Ansamblul „Trandafir de la Moldova”, asociat în biografiile sale cu zona Bârladului și a Vasluiului. Acești primi ani au reprezentat o perioadă de formare scenică și de apropiere de repertoriul regional. Artista a povestit că la început nu avea încă un repertoriu propriu bine conturat și că, la audiții, interpreta și cântece din alte zone sau chiar romanțe și muzică lăutărească. Această versatilitate a contribuit la dezvoltarea sa profesională, deși identitatea artistică avea să rămână strâns legată de Moldova. Un moment important în evoluția sa a fost întâlnirea cu Benone Sinulescu, care a sprijinit-o în parcursul profesional. Potrivit mărturiei sale, acesta a ajutat-o să ajungă la Ansamblul „Ciocârlia” din București, i-a oferit cântece și a îndrumat-o în privința interpretării și a prezenței scenice. În anul 1980, Mioara Velicu a devenit solistă a Ansamblului „Ciocârlia”, al Ministerului de Interne, unde a activat până în 1996. Experiența unei formații profesioniste i-a oferit posibilitatea de a evolua în spectacole organizate în țară și de a-și consolida repertoriul.

Repertoriul și înregistrările

Deși a început să cânte profesionist în 1963, artista a explicat că primele imprimări și conturarea unui repertoriu propriu au venit mai târziu, în 1976. În acea perioadă, accesul la radio și televiziune presupunea selecții exigente, iar afirmarea unui interpret dintr-un ansamblu aflat în afara marilor centre media putea dura. În repertoriul Mioarei Velicu se regăsesc cântece de joc, melodii de dragoste și piese cu caracter umoristic, construite în jurul expresivității și al ritmurilor specifice Moldovei. Printre titlurile asociate cu numele său se numără „Așa-i hora pe la noi”, „Hai, Catrina, și-mi-arată”, „Hai la joc, bădiță” și „M-a făcut mama frumoasă”. Înregistrările sale au apărut și pe discuri Electrecord, inclusiv în materialele Merg prin codru și doinesc (1978), Așa-i hora pe la noi (1984) și Hai la joc, bădiță (1988). Felul său de a interpreta se remarcă prin ritm, dicție și joc scenic. Mioara Velicu a vorbit în interviuri despre importanța de a trăi cântecul în fața publicului și despre necesitatea de a aduce mereu piese noi, fără a pierde legătura cu repertoriul tradițional al zonei de proveniență.

Viața personală și recunoașterea publică

Mioara Velicu a fost căsătorită cu Nicolae Martinescu, fost campion olimpic și mondial la lupte greco-romane. În interviurile sale, artista a vorbit despre relația lor, despre încrederea reciprocă și despre perioadele în care carierele profesionale îi țineau adesea departe unul de celălalt. În decembrie 2022, Consiliul Județean Galați i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al județului Galați, ca recunoaștere a contribuției sale la promovarea culturii și a cântecului popular. Distincția a reprezentat o formă de apreciere instituțională a legăturii sale cu locurile natale și a activității desfășurate de-a lungul deceniilor. În anii recenți, artista a continuat să apară în spectacole și emisiuni de televiziune și a participat la proiecte muzicale alături de interpreți din generații diferite. Printre colaborările sale se numără proiectul Tradițional, alături de Andra, precum și apariții în spectacole și concerte de colinde alături de Ștefan Bănică. Aceste colaborări au făcut cunoscută vocea sa și publicului care descoperă folclorul prin producții muzicale contemporane.