8 octombrie în lumea folclorului românesc: Mihai Pop – omul care a ascultat glasul satului românesc
Născut la 18 noiembrie 1907, în satul Glod din Maramureș, Mihai Pop și-a legat întreaga viață de cercetarea, înțelegerea și păstrarea culturii tradiționale românești. A absolvit Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet și a urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între 1929 și 1934 și-a continuat pregătirea în slavistică la Praga, Bonn și Varșovia, iar mai târziu și-a desăvârșit cariera universitară și științifică prin cercetări de filologie, etnologie și folclor. Dar dincolo de titluri, funcții și diplome, Mihai Pop a avut o preocupare esențială: să înțeleagă lumea satului românesc și să-i păstreze glasul pentru generațiile care vor veni.
A lucrat în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor din București, pe care l-a și condus între 1965 și 1975, și a fost profesor de folclor la Universitatea din București. A format generații de cercetători și a devenit, după cum este considerat în lumea academică, un adevărat întemeietor de școală în folcloristica românească. A cercetat cântecul, poezia populară, basmul, obiceiurile, nunta, tradițiile și formele de expresie ale comunităților rurale, de la Maramureș și Țara Oașului până în alte regiuni ale țării.
Printre lucrările sale se numără „Flori alese din poezia populară”, „Nunta la Săliște”, „Nunta în Țara Oașului”, „Eminescu și folclorul”, „Îndreptar pentru culegerea folclorului”, „Corpusul folclorului românesc” și „Obiceiuri tradiționale românești”.
Iar una dintre ideile fundamentale ale activității sale poate fi regăsită în preocuparea pentru culegerea nemijlocită a folclorului. Pentru că un cântec popular nu este doar o melodie frumoasă. În el se află o comunitate, o mentalitate, o memorie și un fel de a privi lumea. Mihai Pop a dus cercetarea folclorului românesc și dincolo de hotarele țării. A predat la universități din Marburg, Berkeley, Ann Arbor și Paris și a ocupat funcții importante în organizații internaționale de etnologie, folclor și semiotică.
În 1971, a devenit președinte al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor, cu sediul la Paris. Pentru contribuția sa excepțională la cercetarea culturii populare, a fost distins cu Premiul „Herder” în 1967, cu „Meritul Cultural”, cu „Ordinul Muncii”, iar în anul 2000, cu doar câteva luni înainte de moarte, a devenit membru de onoare al Academiei Române. A rămas legat sufletește de Maramureș și de locul său de origine, fiind declarat și cetățean de onoare al municipiului Sighetu Marmației. La 8 octombrie 2000, Mihai Pop pleca dintre noi. Dar munca lui a rămas. A rămas în cărți, în arhive, în cercetările celor pe care i-a format și, mai ales, în felul în care privim astăzi tradiția românească. Pentru că, înainte ca multe dintre vechile obiceiuri să dispară, au existat oameni care au înțeles că ele trebuie ascultate, cercetate și păstrate. Mihai Pop a fost unul dintre acești oameni.
Radio Folclor își amintește astăzi de Mihai Pop – folcloristul care a ascultat cu răbdare glasul satului românesc și a făcut din memoria lui o parte a patrimoniului nostru cultural.
18 noiembrie 1907 – 8 octombrie 2000 - Mihai Pop – folclorist, etnolog, profesor și întemeietor de școală în cercetarea folclorului românesc. Pentru că un neam care își uită cântecul își pierde o parte din memorie.
